Diabetul zaharat de tip 2 este asociat cu apariția complicațiilor pe termen lung precum bolile cardiovasculare, insuficiența renală, nefropatie sau neuropatie diabetică, devenind o preocupare a specialiștilor la nivel mondial.

Neuropatia diabetică periferică este una dintre cele mai frecvente complicații cronice de tip microvascular, ce favorizează apariția ulcerațiilor la nivelul picioarelor pacienților ce suferă de diabet. 

Principalii factori implicați în apariția neuropatiei diabetice sunt reprezentați de hiperglicemie, vârsta >40 ani, obezitate și hipertensiunea arterială. De asemenea, există și alți factori implicați precum nivelurile crescute ale acidului uric și dislipidemia.

Acidul uric este rezultatul metabolizării alimentelor consumate și a degradării celulare, rezultând compușii organici numiți purine. O mare parte din acidul uric este filtrat cu ajutorul rinichilor și apoi eliminat în urină. Atunci când în organism se află o cantitate prea mare de acid uric deoarece producția este prea mare sau eliminarea acestuia este ineficientă apare afecțiunea numită hiperuricemie, fiind asociată cu o boală numită gută sau artrită gutoasă.

Conform unor date statistice ale anului 2020, un nivel seric al acidului uric  ≥ 7,3 mg/dL a fost asociat nu numai cu artrita gutoasă cât și cu o creștere a incidenței neuropatiei periferice. Acest lucru a fost corelat cu apariția complicațiilor macro și microvasculare la pacienții cu diabet zaharat. 

Un nivel crescut al acidului uric la pacienții ce suferă de diabet zaharat tip 2 a fost asociat cu apariția sindromului metabolic și cu rezistența la insulină, precum și cu un risc mai mare de a dezvolta polineuropatie diabetică. 

În cadrul cercetărilor din anii precedenți, nivelul crescut al acidului uric a fost identificat ca fiind un semn al stresului oxidativ din hiperuricemie, lucru care poate duce la rezistență la insulină, diabet și boli cardiovasculare. 

Apariția neuropatiei diabetice afectează calitatea vieții pacienților și crește riscul de deces la pacienții cu boli cardiovasculare. Din păcate, nu există o terapie sigură și țintită care să elimine definitiv simptomele neuropatiei diabetice. 

Prin urmare, identificarea relației dintre polineuropatia diabetică și factorii de risc asociați este esențială pentru a administra un tratament adecvat pacienților și pentru a lua măsuri de prevenire și diagnosticare. 

Într-un studiu efectuat în anii 2019-2020 într-o clinică din Iran, ce a cuprins 230 de pacienți cu diabet zaharat de tip II cu și fără neuropatie diabetică s-a evidențiat faptul că pacienții cu neuropatie diabetică aveau un nivel al acidului uric mai crescut față de pacienții fără neuropatie (6.72 mg/dL față de 4.57 mg/dL). Mai mult decât atât, aceștia par a fi predispuși spre a dezvolta polineuropatie diabetică.

Pe lângă faptul că pacienții ce suferă de diabet zaharat au deja un risc de a dezvolta complicații ale diabetului precum neuropatia diabetică, creșterea nivelului acidului uric sporește acest risc de două ori mai mult.

Conform datelor obținute, un nivel al acidului uric peste 5.25 mg/dL favorizează apariția polineuropatiei periferice la pacienții cu diabet zaharat tip II, însă este nevoie de mai multe investigații și în alte zone ale lumii precum și de alte studii pentru a determina o relație cauzală.

Bibliografie:

Fayazi HS, Yaseri M, Mortazavi SS, Sharifhassan Z, Assadinia AS. The relation between serum uric acid levels and diabetic peripheral neuropathy in type 2 diabetes in Guilan, north of Iran. BMC Endocr Disord. 2022 Feb 12;22(1):39. doi: 10.1186/s12902-022-00952-5. PMID: 35151299; PMCID: PMC8840027.