Am 63 de ani și sufăr de neuropatie diabetică. De aproximativ trei ani mă confrunt cu senzații de furnicături la nivelul picioarelor, de parcă aș avea picioarele scufundate într-un furnicar până la genunchi. Am observat că această senzație se intensifică atunci când stau așezat sau culcat.

La început a fost aproape imperceptibil – simțeam picioarele puțin amorțite. Am crezut că furnicăturile sunt inofensive, până când i-am povestit unei prietene care suferea de diabet și care s-a alertat imediat. Astfel am fost pus pentru prima dată în fața posibilității de a avea și eu diabet.

Prima mea reacție a fost clasică: Nu, asta li se întâmplă altora, nu mie. Însă iată că mi s-a întâmplat. Din fericire, prietena mea a insistat să merg la medic și mi-a recomandat un diabetolog care a și confirmat suspiciunea: diabet tip 2 și neuropatie diabetică la nivelul picioarelor. A fost un șoc destul de mare.

Dar după acest șoc inițial, cu o cercetare amănunțită pe internet și muncă de convingere din partea familiei, am început tratamentul. Medicul mi-a reglat glicemia corespunzător, am primit medicație pentru durere și fac psihoterapie care mă ajută să gestionez durerea. De asemenea, fac și acupunctură. Dar mi-am dat seama că este foarte important să îmi schimb stilul de viață: fac yoga și Pilates constant și acord o mai mare atenție dietei. Multe legume și produse din cereale integrale, în locul celor cu făina albă. Gustul este mai bun decât ai putea crede.

De atunci, mă simt din nou bine. Furnicăturile nu au dispărut, dar le pot gestiona astfel încât să mă bucur în continuare de viață fără prea multe restricții.

Azi, îi sunt recunoscător prietenei mele că a insistat să merg la medic. Cine știe unde eram azi dacă nu o ascultam? Sau dacă aș mai fi putut sta în picioare. Prin urmare, concluzia mea este: mergeți la medic cât mai repede dacă apar simptome, cu cât mai repede, cu atât mai bine.