Diabetul zaharat este una dintre cele mai frecvente cauze de morbiditate la nivel mondial, ducând la apariția unor complicații tardive la un număr mare de pacienți. Neuropatia, o afecțiune în care stimulul nervos are o calitate și o viteza redusă, este una dintre cele mai răspândite complicații, afectând aproximativ 50% dintre pacienții cu diabet zaharat.

Polineuropatia senzitivo-motorie

În forma sa tipică, polineuropatia diabetică senzitivo-motorie afectează atât fibrele nervoase mici, cât și pe cele mari.

S-au efectuat studii ce au relevat faptul că pacienții cu diabet zaharat și neuropatie senzitivo-motorie au prezentat hipoestezie cutanată (diminuare a sensibilității cutanate), semne clare de afectare autonomă difuză care afectează atât funcția senzitivă viscerală (hiposensibilitate rectală-constipație) precum și funcția cardiacă autonomă, exprimată ca o reducere a frecvenței cardiace. De asemenea, pacienții au resimțit modificări negative la nivelul aparatului gastrointestinal și o calitate a vieții redusă. Mai mult, s-au efectuat asociații semnificative între apariția hipesteziei cutanate, hiposensibilității viscerale, gradului de neuropatie cardiacă autonomă, scorurilor reduse de bunăstare fizică și ale durerilor abdominale.

Astfel că, s-a demonstrat asocierea între prezența simtomelor tractului gastrointestinal și o frecvență cardiacă redusă, precum și o corelație pozitivă între simtomele tractului gastrointestinal și hiposensibilitatea rectală. Prin contrast, tulburările funcționale precum sindromul colonului iritabil se caracterizează prin hipersensibilitate viscerală. În plus, au fost propuse alte mecanisme pentru a explica prevalența simptomelor gastrointestinale în diabetul zaharat. Acestea includ stresul psihologic al pacienților ce suferă de o tulburare cronică precum diabetul zaharat și efectele secundare ale medicamentelor obișnuite pentru diabet.

Aceste constatări indică faptul că neuropatiile viscerale și / sau autonome ar putea fi cauze centrale implicate în patogeneza apariției simptomelor viscerale și a durerii la această categorie de pacienți. Studii asupra animalelor de laborator indică, de asemenea, faptul că funcția viscerală rectală se deteriorează într-un stadiu incipient al diabetului zaharat.

Rezultatele indică faptul că odată ce pacientul a dezvoltat neuropatie senzitivo-motorie, există deja complicații neuropatice difuze la nivelul aparatului cardiovascular și nervos, asociate cu simptome gastrointestinale și o frecvență cardiacă redusă.

Această constatare este una nouă, dar nu surprinzătoare, deoarece s-a observat faptul că afectarea  fibrelor nervoase mici precedă afectarea fibrelor nervoase mielinizate mai mari. Diagnosticarea și detectarea variabilității frecvenței cardiace sau folosirea altor teste pentru fibrele nervoase mici urmate de intervenții terapeutice ar trebui folosite și în alte studii clinice mai mari.

Până în prezent, intervențiile neuroprotectoare cele mai sigure sunt reprezentate de control riguros al glicemiei și abordarea unui stil de viață sănătos.

În concluzie, pacienții cu diabet zaharat și  neuropatie senzitivo-motorie pot prezenta o hiposensibilitate rectală concomitent cu o frecvență cardiacă redusă, acest lucru indicând atât afectarea nervilor autonomi viscerali cât și cardiaci.

Specialiștii clinicieni ar trebui ia în considerare complicațiile autonome ce pot apărea la pacienții care prezintă neuropatie senzitivo-motorie periferică. Detectarea timpurie a afectării fibrelor mici este necesară pentru o bună gestionare a simptomelor și pentru creșterea calității vieții a pacienților ce suferă de aceasta complicație.

Bibliografie: Søfteland E, Brock C, Frøkjær JB, Brøgger J, Madácsy L, Gilja OH, Arendt-Nielsen L, Simrén M, Drewes AM, Dimcevski G. Association between visceral, cardiac and sensorimotor polyneuropathies in diabetes mellitus. J Diabetes Complications. 2014 May-Jun;28(3):370-7. doi: 10.1016/j.jdiacomp.2013.10.009. Epub 2013 Oct 29. PMID: 24355661